Executarea silita a institutiilor publice!

Executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, este reglementata de OG nr. 22/2002.

Potrivit reglementarii legale, creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice se achita din sumele aprobate cu aceasta destinatie prin bugetele acestora sau, dupa caz, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva iar in masura in care “executarea creantei stabilita prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul de executare, la cererea creditorului”.

In fine, legiuitorul a prevazut in art. 3 al actului normativ in discutie ca “In cazul in care institutiile publice nu isi indeplinesc obligatia de plata in termenul prevazut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executarii silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile in materie”.

De asemenea, OG nr.22/2002 arata ca, “In cazul in care institutiile publice nu isi indeplinesc obligatia de plata in termen de 6 luni, creditorul va putea solicita efectuarea executarii silite potrivit Codului de procedura civila sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile in materie”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că beneficiul termenului de graţie în favoarea instituţiilor publice, prevăzut de OG nr. 22/2002, este condiţionat de dovada neexecutării benevole a obligaţiei din cauza lipsei de fonduri, dar şi de dovada demersurilor făcute pentru obţinerea fondurilor necesare achitării obligaţiilor.

În acest sens, Înalta Curte a statuat că instituţia publică are îndatorirea, ca reprezentantă a autorităţii statului, de a veghea la respectarea principiului legalităţii şi de a executa de bună-voie o hotărâre judecătorească care îi este opozabilă.

Daca se constatata că între momentul la care hotararea judecatoreasca a devenit executorie şi data formulării de către creditor a cererii de executare silită, nu a existat niciun demers din partea debitoarei pentru achitarea de bunavoie a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, iar în lipsa demersurilor necesare pentru obţinerea fondurilor, simpla lipsă de lichidităţi nu poate constitui un motiv de scutire a debitoarei de la executarea silită.

Instituirea termenului de 6 luni in care poate fi indestulata creanta creditorului pe seama institutiei publice debitoare s-a facut exclusiv  pentru situatia in care “executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau nu continua din cauza lipsei de fonduri”; prin urmare, termenul in discutie nu isi gaseste aplicabilitatea in cazul tuturor creantelor care izvorasc din titluri executorii si cu privire la orice institutie publica ci, eventual, in ipoteza in care debitoarea face dovada certa a lipsei de fonduri.

Referitor la refuzul executorului judecatoresc de a realiza acte de executare, inainte de trecerea termenului de 6 luni de la data comunicarii somatiei de plata, numeroase instante au retinut caracterul nelegal al acestei conduite: Judecatoria Targu Carbunesti, sentinta civila 1853/2010; Judecatoria Beius, sentinta civila nr. 1621/2009; Judecatoria Sfantu Gheorghe, sentinta civila nr. 1878/2009; Judecatoria Bailesti, sentinta civila nr. 861/2011; Judecatoria Targu Carbunesti, sentinta civila nr. 1366/2011; Judecatoria Reghin, sentinta civila nr. 298/2011.

Pentru informatii, ne puteti contacta prin formularul de contact, la numarul de telefon 0744.301.281 sau pe adresa de email office@iuliablaja.ro